CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 84 / 2013

Dosar nr. 103 / 2013

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind timbrul de mediu pentru autovehicule

Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind timbrul de mediu pentru autovehicule, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.26 din 18.02.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect reglementarea timbrului de mediu pentru autovehicule, intervenţiile legislative vizând continuarea strategiei de reducere a emisiilor de poluanţi cu impact asupra mediului, urmând ca autovehiculelor să li se aplice un timbru de mediu ca în raport cu gradul de poluare. Potrivit Notei de fundamentare, „emiterea prezentului act normativ urmăreşte eliminarea şi reducerea nivelului de afectare a mediului, produs de cel mai important şi agresiv factor de poluare cu emisii cu efect de seră şi anume sursa mobilă.”

2. La preambul, având în vedere că art.115 alin.(4) din Constituţie prevede că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesar să fie prezentate argumentat, în conformitate cu art.30 alin.(1) lit.g) şi cu art.41 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, elementele obiective de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu ar putea fi amânată şi care, în caz contrar, ar crea consecinţe negative deosebite.

            Totodată, menţionăm că, prin Decizia nr.109 din 9 februarie 2010, Curtea Constituţională a stabilit că „Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă numai dacă următoarele condiţii sunt întrunite cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei”. De asemenea, având în vedere argumentele expuse, Curtea reţine că „nerespectarea normelor constituţionale ale art.115 alin.(4) atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit cărora: «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie»”.

Precizăm că în preambul este motivată doar necesitatea emiterii ordonanţe de urgenţă, fără a se arăta situaţia extraordinară ce impune urgenţa recurgerii la această cale de reglementare. Menţionăm că la art.20 din proiect se prevede că prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 15 martie 2013.

3. Din punct de vedere al dreptului european, demersul de faţă, deşi nu reprezintă transpunerea unui act juridic european, cade, în principal, sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate Politicii europene în domeniul mediului, în segmentul legislativ - Poluare atmosferică, sectorul - Poluare produsă de autoturisme, prezentând deopotrivă tangenţe, atât cu normele juridice europene integrate Pieţei Interne a UE, cât şi cu cele de natură fiscală, prevăzute ca atare de dispoziţiile corespondente ale Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), parte integrantă a Tratatului de la Lisabona.

Menţionăm că iniţial, prin adoptarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în respectul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ( CJUE a statuat în Cauza C-402/09 Tatu că, regimul de impozitare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008, deşi nu instituia o discriminare directă, stabilea mai degrabă un impozit intern, cu caracter indirect şi discriminatoriu din cauza efectelor sale, descurajând astfel importurile de autovehicule), se înlătura posibilitatea unei taxări discriminatorii rezultate din aplicarea vechilor reglementări incidente în materie (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008 cu modificările şi completările ulterioare), astfel că obligaţia fiscală era datorată indiferent de provenienţa autovehiculului.

În acest fel, erau asigurate premisele necesare pentru stabilirea unei legislaţii unitare şi coerente, apte să reglementeze nediscriminatoriu, regimul taxei speciale de poluare pentru autoturisme, în acord cu principiile europene de impozitare, statuate prin dispoziţiile legislaţiei UE, în principal cu cele ale Regulamentului (CE) nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenite de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (EURO 5 şi EURO 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor.

Mai mult de atât, adoptarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, s-a impus şi din necesitatea eliminării şi reducerii nivelului de poluare a mediului produsă de autovehicule, permiţând totodată taxarea corectă şi reală a poluatorilor, bazată pe cantitatea de emisii cu impact asupra mediului produsă de aceştia, respectându-se deopotrivă nivelul taxei specifice în funcţie de norma de poluare stabilită prin directivele sectoriale europene (Directivele 98/69/CE şi 2002/80/CE pentru motoarele Euro 3 şi Euro 4, dar şi Regulamentul (CE) nr.715/2007 pentru motoarele Euro 5 şi Euro 6).

Cu toate acestea, în considerarea faptului că actuala formă a taxei de poluare generează încă în practică o serie de efecte negative şi disfuncţionalităţi, în parte acestea reprezentând consecinţele aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2012, prin care erau suspendate temporar unele norme ale Legii nr.9/2012, aspecte relevate mai ales prin diferenţa de tratament apărută anterior între vehiculele second-hand achiziţionate de pe piaţa internă pentru care nu se percepea taxă şi autovehiculele aduse din import, pentru care taxa a fost percepută, s-a impus promovarea unui nou demers, destinat exclusiv programelor de mediu şi care să fie consonante cu principiile europene în domeniul protecţiei mediului.

Astfel, dându-se eficienţă principiului „poluatorul plăteşte” , aşa cum arată şi iniţiatorul proiectului analizat, timbrul de mediu pentru autovehicule se va plăti o singură dată de către toţi cei care achiziţionează autovehicule şi le înmatriculează, fără a fi omişi cei care deja le-au achiziţionat şi nu au achitat taxa sub diferite forme. În plus, privitor la modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru emisiile de CO₂ provenite de la autovehicule, aceasta este una unitară, calculându-se de-o manieră identică, indiferent dacă acesta va fi achitat la momentul primei înmatriculări în România ori la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor care se înstrăinează după intrarea în vigoare a actului normativ de faţă şi pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme sau taxa de poluare pentru autovehicule.

4. Aşa cum se arată şi de către iniţiator în Secţiunea 1-a a Notei de fundamentare, la elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere şi recomandările Comisiei Europene din data de 14 decembrie 2012, integrate Comunicării COM (2012) 756 final - Consolidarea pieţei unice prin eliminarea obstacolelor fiscale transfrontaliere pentru autoturisme, potrivit cărora „taxarea autoturismelor nu ar trebui să se bazeze pe criterii specific tehnologice, cum ar fi dimensiunea sau puterea motorului, ci pe date de performanţe obiective, disponibile în mod obişnuit şi relevante din punct de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2, în condiţiile în care pragurile se impun a fi actualizate regulat, astfel încât să se menţină presiunea de a cumpăra un vehicul ecologic şi eficient”.

Deşi în Secţiunea a 2-a a Notei de fundamentare se face referire la „instituirea timbrului de mediu pentru emisiile de CO₂”, precum şi la faptul că „timbrul de mediu se calculează pe baza emisiilor de CO₂”, din conţinutul proiectului reiese că valoarea timbrului de mediu nu se calculează numai în raport de emisia de CO_2, ci şi de tipul combustibilului utilizat de autovehicul. Pe cale de consecinţă, este necesară corelarea Notei de fundamentare cu prevederile proiectului.

5. La art.4, semnalăm că obligaţia de plată a timbrului de mediu cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat achiziţionat dintr-un Stat Membru este susceptibil a încălca dispoziţiile art.110 paragraful (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, potrivit căruia nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, fiind interzise taxe discriminatorii şi protecţioniste.

Menţionăm că, la data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre preliminară in Cauza Ioan Tatu c. statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu şi Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului, ca urmare a cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la data de 18 iunie 2009. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat astfel: „Articolul 110 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul art. 90 CE - n.n.) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxa pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.”

Totodată, la data de 7 iulie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în Cauza C-263/10, Iulian Nisipeanu împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, Administraţia Finanţelor Publice Târgu Cărbuneşti şi Administraţia Fondului pentru Mediu, asupra interpretării aceluiaşi art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pornind de la mai multe întrebări adresate Curţii de Tribunalul Gorj, instanţa investită cu o cerere de restituire a taxei de poluare. Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse în Hotărârea Tatu, reţinând în paragraful 27 că toate modificările succesive aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2008 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.208/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.218/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/2009 menţin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre şi care se caracterizează printr-o uzură şi o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţă naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a conchis în sensul că reglementarea naţională are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre şi prin aceasta contravine art.110 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Pentru aceste considerente, instanţele judecătoreşti din România au admis numeroase acţiuni care vizau restituirea taxei instituite cu nerespectarea normelor europene. La data de 14 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin Decizia nr.24/2011 că „Acţiunea având ca obiect obligarea instituţiei prefectului prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011, şi fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzute de art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011, este admisibilă”.

6. La art.6 alin.(1) lit.b) şi lit.c), referitor la valoarea timbrului de mediu, semnalăm modul diferit de calcul al acestuia în funcţie de norma de poluare. Astfel, dacă pentru autovehiculele având norma de poluare mai mică sau egală cu Euro 4 se face o diferenţiere între motoarele pe benzină şi cele diesel, această diferenţiere nu se regăseşte în cazul motoarelor Euro 5, aspect care ar putea genera inegalitate de tratament. În acest context, este de menţionat şi faptul că actele Uniunii Europene prin care se stabilesc măsuri privind emisiile de la vehiculele pentru pasageri (a se vedea, în acest sens, Regulamentul CE nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului şi Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului) prevăd în mod diferenţiat pe cele două categorii de combustibil valorile limită pentru emisiile poluante, emisii care în unele cazuri sunt mai mari la benzină decât la diesel.

Ca urmare, este de analizat dacă nu ar fi necesară revederea modalităţii de calcul a valorii timbrului de mediu.

7. La art.8 alin.(1), pentru precizia normei de trimitere, este necesară indicarea actului normativ care defineşte noţiunea de vehicul istoric.

8. La art.13, pentru rigoarea exprimării, este necesară înlocuirea sintagmelor „timbrul încasată” şi „timbrul virată” prin sintagmele „timbrul încasat”, respectiv „timbrul virat”.

9. La art.14 alin.(1), referitor la aplicarea pe Cartea de Identitate a Autovehiculului a unui autocolant la momentul primirii dovezii plăţii timbrului de mediu, semnalăm faptul că iniţiatorul nu a luat în calcul ipoteza în care, ulterior acestei operaţiuni, cel care l-a plătit îşi recuperează în instanţă contravaloarea acestuia. În acest sens, precizăm că, în prezent, există numeroase procese privind restituirea actualei taxe de poluare, procese care, datorită perioadei îndelungate de soluţionare, se pot finaliza după schimbarea proprietarului autovehiculului, ajungându-se în situaţia în care, deşi pe Cartea de Identitate a Autovehiculului există autocolantul respectiv, în realitate taxa de poluare să fi fost deja restituită.

10. La art.15 alin.(1), semnalăm că denumirea Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative în „Ministerul Afacerilor Interne”.

Formulăm prezenta observaţie şi pentru art.19.

La alin.(2), din considerente gramaticale, cuvintele din sintagmele care identifică miniştrii de resort se vor scrie cu iniţiale mici. (ca exemplu:„ministrul Finanţelor Publice”, se va scrie „ministrul finanţelor publice”).

11. La art.18, recomandăm eliminarea normei, având în vedere că nu reprezintă o menţiune de transpunere a unui act juridic european, întrucât actul juridic european vizat a fost deja transpus în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr.1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare, iar respectarea normelor sale sunt implicite, în virtutea necesităţii de conformare faţă de normele în vigoare ale legislaţiei, în general, şi a celei armonizate cu normele Uniunii Europene, în special.

12. La art.19, semnalăm că denumirile Ministerului Mediului şi Pădurilor, respectiv Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, actualele denumiri ale ministerelor fiind „Ministerul Mediului şi Schimbările Climaterice”, respectiv „Ministerul Transporturilor”.

Totodată, este necesară eliminarea sintagmei „în Monitorul Oficial al României, Partea I” ca nefiind necesară.

13. La art.22 lit.a) şi b), pentru o informare corectă, propunem reformularea textelor, astfel:

„a) Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.17 din 10 ianuarie 2012;

b) Hotărârea Guvernului nr.9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;”.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş ILIESCU

Bucureşti

Nr.84/19.02.2013